Se afișează postările cu eticheta BANCURI VERSIFICATE. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BANCURI VERSIFICATE. Afișați toate postările

duminică, 6 iunie 2010

NEAMURILE LUI DUMNEZEU


NEAMURILE LUI DUMNEZEU
Prelucrare după o snoavă românească.
0                    Introducere
Talmeş-balmeş, rea, odată,
Omenirea fiind săracă,
Cel de Sus chemă la Dînsul
Cîţiva mai de duh o leacă.
"Mulţi chemaţi, puţini aleşi!" -  5
Dumnezeu sta sus pe-o cracă
Şi pe fiece trimes
Îl nota într-o abacă:
1                    Italianul
Vorbă-Multă, Talianul:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."  10
" - Bun să fii!" - răspunde Domnul.
Şi Italianul pleacă.
2                     Turcul.
Vine Turcul cu şalvarii:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."
" - Bun este Italianul!"  15
" - Bine, Doamne!" - zise Teacă.
" - Binele al tău să fie!"
Vine Rusul. Turcul pleacă.
3                      Rusul
Rusul, tot într-o beţie:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."  20
" - Bun este Italianul!"
" - Bine, Doamne!" Ce să facă?
" - Binele-i la Turc, Rusnace!"
Zice Rusul în cazacă:
" - Mare eşti, puternic, Doamne!"  25
" - Tu, la fel!" Şi Rusul pleacă.
4                      Neamţul
Cam ţîfnos, apare Neamţul:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."
" - Bun este Italianul!"
" - Bine, Doamne! Bine facă..."  30
" - Binele-i la Turc, Germane!"
Neamţul pune altă cioacă:
" - Mare eşti, puternic, Doamne!"
" - E Muscalul, numai dacă
N-o să bea într-o prostie."  35
Mirat, Neamţul stă să zacă:
" - Mare meşter, Doamne!" - zice.
" - Meşter fii!" Şi Neamţul pleacă.
5                       Românul
Vine, fluierînd, Românul:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."  40
" - Bun este Italianul!"
" - Bine, Doamne!" Dă să tacă.
" - Binele-i la Turc, Române!"
Dar Românu-n cap se freacă,
Uite-aşa, peste căciulă,  45
Ce altmintrelea să facă?!
" - Mare eşti, puternic, Doamne!"
" - Rusul e la fel, doar dacă..."
" - Mare meşter, Doamne!" - zice.
" - Neamţu-i meşter! Şi în joacă..."  50
" - Treaba Ta, Mărite Doamne!"
" - Fii de treabă şi-o să-ţi placă!" -
Zice Dumnezeu cel Mare
Spre Român şi-acesta pleacă.
6                         Jidanul (Evreul)

Vine Jidovul călare:  55
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."
" - Bun este Italianul!"
" - Bine, Doamne!" Dă să treacă.
" - Binele-i la Turc, Jidane!"
Dar Jidanul dă să placă:  60
" - Mare eşti, puternic, Doamne!"
" - Rusul e la fel. Doar dacă..."
" - Mare meşter, Doamne!" - zice.
" - Neamţu-i meşter! Şi în joacă..."
" - Treaba Ta, Mărite Doamne!"  65
" - Treaba-i la Român-Cojoacă!"
" - Le vînduşi pe toate, Doamne!"
Dumnezeu, rîzînd de Troacă:
" - Negustor să fii, Jidane!
Să scoţi bani din piatră seacă!"  70
Cel mai fericit, Jidanul,
Mulţumit, călare pleacă.
7                         Ţiganul (îşi zice Rrom)
Iată, vine şi Ţiganul,
În căldări bătînd o toacă,
Supărat, nevoie-mare,  75
C-a întîrziat la clacă.
Şi-auzind că cele bune
S-au cam dat aşa, pe moacă,
Dăruite altor neamuri,
De n-a mai rămas nici floacă.  80
Şi, cum vine, strigă tare:
" - Bună ziua, Doamne! Iacă:..."
" - Bun este Italianul!"
" - Bine, Doamne! N-o să-ţi placă."
" - Binele-i la Turc, Ţigane!"  85
Dar Ţiganul, să nu tacă?:
" - Mare eşti, puternic, Doamne!"
" - La fel Rusul în cazacă!"
" - Mare meşter, Doamne!" - zice.
" - Neamţu-i meşter! Şi în joacă!"  90
" - Treaba Ta, Mărite Doamne!"
" - Treaba-i la Român-Cojoacă!"
" - Le vînduşi pe toate, Doamne?"
" - Negustor, Jidanul Troacă!"
" - Cum văd eu, Stăpîn al Lumii, 
Am rămas de rîs - o vacă!..."
Rîde Dumnezeu în hohot:
" - Chiar de rîs să fii, Ghioacă!
Dar îţi dau, în plus, Ţigane,
Cîntecul şi o să-ţi placă!..."
8                             Încheiere
...Şi, de-atunci, acele neamuri
Se deosebesc, Boboacă!..." -
Basmul mi l-a spus Bunica,
Sub un brad cu promoroacă.
2 decembrie 1999, Craiova.
Savin BADEA




NEAMURILE LA DUMNEZEU

Pe cînd Lumea era mai puţină, lui Dumnezeu îi venea uşor să stea de vorbă cu fieştecare, dar după ce oamenii s-au înmulţit, Dumnezeu n-a mai avut cum face acest lucru.
De aceea, se zice că a chemat într-o bună zi la sine tot feleşagul* de oameni cîte unul, să ceară ce-a voi odată pentru totdeauna şi cu ce va fi dăruit neamul său, cu aceea să rămînă.

Iată şi-ntîi Talianul şi zice:
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun să fii – îi răspunse Dumnezeu.
Şi Talianul ieşi.

Vine Turcul.
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun e Talianul!
-        Bine, Doamne!
-        Binele să fie al tău!

Vine Rusul:
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun e Talianul!
-        Bine, Doamne!
-        Binele-i al Turcului!
-        Mare eşti şi puternic, Doamne!
-        Mare şi puternic să fii, Rusule!

Vine Neamţul:
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun e Talianul!
-        Bine, Doamne!
-        Binele-i al Turcului!
-        Mare eşti şi puternic, Doamne!
-        Mare şi puternic e Muscalul!
-        Meşter eşti, Doamne!
-        Meşter să fii, Neamţule!

Vine Românul:
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun e Talianul!
-        Bine, Doamne!
-        Binele l-a luat Turcul!
-        Mare eşti şi puternic, Doamne!
-        Mare şi puternic e Rusul!
-        Meşter eşti, Doamne!
-        Meşter e Neamţul!
-        Treaba Ta, Doamne!
-        De treabă să fii, Române!

Vine Jidovul:
-        Bună ziua, Doamne!
-        Bun e Talianul!
-        Bine, Doamne!
-        Binele-i al Turcului!
-        Mare eşti şi puternic, Doamne!
-        Mare şi puternic e Rusul!
-        Meşter eşti, Doamne!
-        Meşter e Neamţul!
-        Treaba Ta, Doamne!
-        De treabă-i Românul!
-        Le vînduşi pe toate, Doamne!
-        Negustor să fii, Jidove!

La urmă veni şi Ţiganul, care auzind că toate cele bune au fost date şi dăruite altor naţii, zice el supărat:
-        Cum văd eu, Doamne, am rămas de rîsul tuturora!
-        De rîs să fii, Ţigane!
Şi de atunci şi pînă în ziua de astăzi neamurile se deosebesc unele de altele prin cele ce-am arătat mai sus.

* feleşag - fel de a fi; fire; caracter.

(După: "Păcală, snoave, proverbe, ghicitori", Colecţia "Bibliografie şcolară" - "Mari autori", nr. 2 - Editura VREMEA, Bucureşti, 1998, pag. 70-72, în care se reproduce o bucată de folclor, după: Tudor Pamfile - "Firişoare de aur - poveşti şi legende din popor", Bucureşti, 1911)

MINUNEA

DECAMERONUL OLTENESC (6)
MINUNEA
Prelucrare după bancul de mai jos.
1
Un ţăran era odată
Cu băiatul la oraş
Într-un magazin-minune,
Unul super-uriaş.
2
Şi rămîn uimiţi în faţa
Unor ziduri boiereşti:
Albe, mari, strălucitoare,
Cu oglinzi şi cu fereşti,
3
Ce s-au depărtat o dată
Şi s-au reunit la loc:
„ – Nu pricep – zice băiatul –
Ce-o fi asta-n iarmaroc?!”
4
Tatăl, care nu văzuse,
Niciodată-n viaţa lui,
Lift ce urcă şi coboară,
Îi răspunse fiului:
5
„ – Taică, eu, în toată viaţa,
N-am văzut aşa ceva!
Nu ştiu ce-ar putea să fie...
Să-ntrebăm pe careva…”
6
Şi-n timp ce priveau, cu ochii
Două cepe, scoşi doi coţi,
Iată, vine-o biată babă,
Într-un cărucior pe roţi,
7
Şi apasă pe butoane –
Zidurile se deschid -
Intră baba la cutie,
Taman dincolo de zid.
8
Şi se-nchid acele ziduri,
Lăsînd mut pe bravul baci:
Nişte cercuri luminoase
Se aprind, se sting – în draci!
9
Şi, din nou, aceleaşi ziduri
Se deschid - de dai să-juri! –
Iese-o blondă tinerică
Şi superbă şi cu nuri!
10
Parc-a-nnebunit ţăranul,
Ca statuia a rămas:
„ – Du-te, fiule, la mă-ta!,
Ad-o repede de-acas’!”

Savin BADEA
 
LIFTUL
Un om de la ţară, împreună cu băiatul său, vizitează un magazin universal de la oraş. Rămân amândoi blocaţi în faţa celor două ziduri strălucitoare, care se despărţeau şi apoi se uneau la loc. Băiatul întreabă:
- Tata, ce-i asta?
Tatăl, care în viaţa lui nu văzuse un lift, răspunde:
- Fiule, n-am văzut aşa ceva în viaţa mea, nu ştiu ce poate fi!
În timp ce se uitau amândoi, cu ochii iesiţi din orbite de uimire, o bătrână într-un cărucior cu rotile vine, apasă un buton, cele două ziduri se deschid, iar bătrîna intră într-o mică camera. Zidurile se închid, iar cei doi văd nişte cerculeţe mici de lumină, care se aprindeau şi se stingeau. Zidurile se deschid din nou şi apare o blondă superbă de 24 de ani.
- Fiule, du-te repede şi cheam-o pe mă-ta!

NOUA DIVINĂ COMEDIE

LA POARTA RAIULUI

LA POARTA RAIULUI

Prelucrare după un banc.

În Rai, la Poartă, trei bărbaţi aşteaptă.
Iar Sfîntul Petru, vechi portar în Rai,
La întrebări îi ia şi, după faptă,

Îi bagă-n Rai cu chiu şi-n Iad cu vai !:
«  - De cîte ori ţi-ai înşelat nevasta ? »
Primu-ntrebat : «  - Păi, prin vecini scăpai

De două ori şi-mi pare rău de asta… »
«  - Bine ! În Rai vei fi, dar stai pe-un nor… »
Al doilea : «  - Sfinte, păcătos sînt, basta !,

Am înşelat-o de mai multe ori ! »
«  - Bine ! Te du pe norul tău de vată… »
Al treilea zice : «  - Doar cu ea-n amor ...

N-am înşelat-o, Sfinte, niciodată !
Deci nu sînt păcătos ca ei, să ştii!...”
“ – Tu, marş în Iad! Dispari la Dracu-n plată! –

Bă, noi iertăm păcate, nu prostii ! »

Savin BADEA

La poarta Raiului aşteaptă trei bărbaţi.
Sf. Petru îi ia la întrebări:
- Măi, voi de câte ori v-aţi înşelat nevestele?
Primul zice:
- Eu numai de câteva ori, dar îmi pare rau că am făcut-o...
- Bine, uite, treci pe norişorul ăla şi aşteaptă că o să mergi în Rai.
Al doilea:
- Eu am înşelat-o de foarte multe ori, în rest nu prea am alte păcate.
- Bine, urcă şi tu pe norişor şi aşteaptă.
Al treilea:
- Sfinte Petre, eu nu sunt aşa de păcătos, eu nu mi-am înşelat niciodată nevasta...
- Marş, mă’, de-aici, în Iad cu tine! Hai, dispari!
- De ce? Nu înţeleg de ce ăştia doi ajung în Rai şi eu nu.
- Păi, bă’, aici iertăm păcatele, nu prostia!
Trimis de Mircea CERCELARU