(pastel)
În pădurea argintată,
Roş, apusul s-a lăsat,
Sîngerînd peste zăpadă,
Peste rîul îngheţat.
Pare că zăpada-n flăcări
S-ar topi de-atîta roş –
Pe un pod, pe Rîul Galben*,
Trece gîrbovit un moş.
Duce-n cîrcă nişte vreascuri
Ca să facă-n soba lui,
În bordeiul din pădure,
Foc cît roata carului.
După el, o căprioară,
Tremurînd, în pas zglobiu,
Îl urmează zveltă, mută,
Peste-omătul, vast pustiu.
Se opresc pentru odihnă
Chiar pe pod şi-i greu de spus
De ce-i frig pe-aşa ninsoare,
Sub incendiul din apus.
Peste deal şi luna albă
Pune-argint pe ei, pe tot… -
Lîgă foc o să-şi alinte
Moşul prietena pe bot.
Savin BADEA
*Rîu, la Baia de Fier, Gorj.
Foto: Mircea BARBU.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu