MOTORUL ECONOMIC AL SOCIETĂŢII INTELIGENTE

Capitalismul are avantaje şi dezavantaje. Dezavantajele îl descalifică în faza de imperialism sau luat singur ca sistem - în primul rînd prin exploatarea omului de către om, care în capitalism este feroce, fără milă. Societatea inteligentă încurajează deopotrivă feudalismul (în parte), capitalismul (în parte), socialismul (în parte) şi comunismul (reglabil, în funcţie de nevoile societăţii). Capitalismul, de unul singur, e catastrofal, dar are valoare doar prin avantaje. Societatea inteligentă ştie să-i valorifice avantajele şi, prin contribuţia celorlalte 3 sisteme, să-i anuleze dezavantajele. Motorul economic al societăţii inteligente va crea societatea umană perfectibilă pînă la pefecţiune. 
Savin BADEA 

RIDICHEA URIAŞĂ

de Savin Badea
Prelucrare după o poveste populară.
Bunicul o ridiche a pus în grădiniţă
Şi a crescut aceasta cît capul unui om –
Ba, parcă, şi mai mare, cam cît o lubeniţă,
Cu frunza foarte lată şi-naltă cît un pom.
Dar într-o zi bunicul a încercat să scoată
Ridichea uriaşă cu totul din pămînt –
A apucat-o zdravăn de frunza ei cea lată
Şi trage tare moşul cu sîrg şi cu avînt.
Ridichea nu se lasă uşor să fie scoasă;
Şi moşul de îndată chemă pe babă – foc! –
Băbuţa îl apucă pe moş, mai voinicoasă,
Şi trag, însă ridichea nu s-a clintit din loc.
Atunci chemă bunica pe mica ei nepoată –
Nepoata prinde bine pe babă de cojoc,
Iar baba înciudată trage de moş o dată
Şi moşul de ridiche, dar nu se scoate – ioc!
Nepoata o potaie aduce mîniată –
Ham-ham!, căţelul latră să dea un ajutor –
O-apucă de fustiţă cu botul pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă de-acel cojoc cu flori;
Iar baba îl agaţă pe moşul de scurteică
Şi de ridiche-atîrnă sărmanul de moşneag –
Degeaba trag tuspatru, ridichea nu se lasă –
Zadarnic se tot luptă – şi trag, şi trag, şi trag.
Se prinde şi-o pisică ridichea să o scoată –
Pisica de codiţă îl trage pe căţel;
Căţelul de fustiţă o trage pe nepoată,
Nepoata pe băbuţă şi baba moşul chel.
Se trage cu sforţare – echipa-i curajoasă –
Dar nu s-a smuls ridichea din loc c-un degeţel.
Dar iată că pisica tot miorlăie voioasă :
„Aduc eu pe un prieten – îl chem pe şoricel!”
Se prinde şoricelul de coada de pisică,
Pisica îl apucă la fel pe-acel căţel,
Căţelul pe nepoată o trage de fustiţă,
Nepoata pe băbuţă şi baba pe bunel.
Şi trag cu stăruinţă de-acea ridiche, tare:
Cu forţă, şoricelul, cît nuca,-n şir unit,
Pisica şi căţelul, nepoata, mama-mare… -
Minune, chiar minune! – ridichea a ieşit!

Savin BADEA

"Sînt măr de lîngă drum şi fără gard, 

La mine-n ramuri poame roşii ard -

Drumeţule, să iei fără sfială,

Că n-ai să dai la nimeni socoteală!

Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulţam,

Adu-l ţărînei ce sub mine-o am -

E Patria - la pieptul ei ne ţine,

Hrănindu-ne, pe tine şi pe mine. "

Mihai BENIUC
(fragment din "MĂRUL DE LÎNGĂ DRUM")

"Cînd cu mîna dreaptă ridici discul,

Chiar dacă unii spun că e uşor,

Tu nu uita că-n trenul care pleacă

Sînt mii de vieţi şi rodul muncii lor."

(Versuri de la CFR)

 

MOTORUL ECONOMIC

Din cîte am observat în legătură cu sistemele sociale, am reţinut, în primul rînd, că sînt prea rigide şi că în cadrul unui sistem social bine definit au existat şi elemente din alte sisteme sociale; dar toate sistemele sociale au avantaje şi dezavantaje, dacă le compari. Trebuie doar, ca în cadrul unui sistem social dat să dezvoltăm şi celelalte sisteme incipiente, să le armonizăm. Cum există o inginerie genetică, de pildă, de ce n-ar fi şi o inginerie socială?

MOTTO: "Doamne, dă-le peşte! Dar învaţă-i şi să pescuiască!"

MOTORUL ECONOMIC AL SOCIETĂŢII INTELIGENTE: (vezi schema)

 

PĂRŢILE COMPONENTE:

1. Capitalismul.

În figura de mai sus am desenat un patrat, care ar reprezenta, schematic, simbolic, o afacere (A) – care, la urma urmei, dă un produs (P). Pentru obţinerea acestui produs s-au făcut diferite cheltuieli: materiale (Cp), între care şi energia…, impozite şi taxe (i) şi salarii (s). De la bun început, să impunem prima regulă: Capitalistul (cel cu banii), adică Acţionarul Principal (AP) şi Managerul (M)  trebuie să primească, fiecare, salariu, echitabil, negociat cu Sindicatul. Dacă se vinde produsul fabricat, în mod normal, se obţine un profit, rămas după acoperirea tuturor cheltuielilor înglobate în produs. Profitul este scopul producţiei în Capitalism; în Socialism se numea beneficiu – ceva similar – difereau numai modul şi relaţiile de producţie, ceva esenţial. Profitul obţinut este folosit de Capitalist “cum vrea muşchii lui” (“sînt banii mei!”), ca rod al riscului la care s-a expus. Dar o parte din acest profit trebuie reinvestit în producţie sau în dezvoltarea afacerii, pentru ca afacerea să meargă “ca pe roate”! Unii Capitalişti tezaurizează o mare parte din profit sau îl consumă pentru nevoi personale. Treaba lor! Necazul este că profitul se obţine prin “exploatarea omului de către om”, lucru demonstrat de Karl Marx şi de marxişti. Dacă şi “omul exploatat” s-ar face părtaş cu Patronul, în parte, la riscul invocat de Patron, ar avea şi el un profit, un profit mai mic, proporţional, ca şi Patronul; deci s-ar numi şi el Acţionar, unul mai mic, profitor şi el. Să presupunem că se face aşa ceva: avem, bunăoară, un Patron mai mare, şi el Salariat, şi un Patron mai mic, Salariatul, devenit Acţionar, mic-mic, mic de tot, dar Acţionar. Unde mai e exploatarea? Între proporţii!: unul pune mai mulţi bani, altul mai puţini, îşi impart PROPORŢIONAL profitul, unul profită mai mult, celălalt mai puţin. E logic. În procesul de producţie (al produsului aducător de profit) şi Pat şi Pataşon sînt interesaţi ca treaba să meargă bine, ca izvorul de bunăstare să nu sece. Şi atunci vin ideile! Inovarea creşte productivitatea, investiţia nouă sporeşte, dezvoltă Afacerea. Singura treabă proastă este Libertatea totală (aducătoare de anarhie şi haos, deseori, mai ales prin supraproducţie şi criză) şi Lăcomia (cea fără noimă). Iar între diferenţele de avere se lasă cu luptă de clasă! – o noţiune care azi nu se exprimă prea acut, decît prin greve. La noţiunea de “Capitalism” alătur atributul “Economic”, să definesc astfel mai plastic faptul că în Economia Naţională cel mai bine produce Capitalul (banul) şi, de regulă, mai peste tot. 

2. Feudalismul.

“Istoria Umanităţii este Istoria Libertăţii”, zicea un filozof (Benedetto CROCE), dar şi “Istoria Lăcomiei” sau “Istoria Prostiei Omeneşti” n-ar fi prea departe. Am observat că şi omul, fenomenal de bun, poate fi un lacom feroce şi că lăcomia poate fi pozitivă şi negativă. Lăcomia negativă, din capul locului e proastă, cînd n-are nici-o noimă. Dar din lăcomia feudalului au rămas însă castelele minunate şi operele minunate, care fac faimă Omenirii, şi care nu s-ar fi făcut, dacă lăcomia şi bogăţia “nu dădeau peste”. Lăcomia pozitivă poate fi folosită în mărirea Profitului cînd Afacerea este minunată, în creşterea productivităţii muncii, a recoltelor obţinute mecanizat pe moşii (ferme), cît mai mari, pe terenuri nefărîmiţate de haturi. Iată la ce este bun şi Feudalismul, care ne învaţă ce înseamnă Lăcomia Pozitivă. Devălmăşia din Evul Mediu, referitoare la pămînt, păşuni, islazuri, rîuri şi lacuri, formă de Comunism în Feudalism, există şi astăzi: un exemplu simplu este strada, drumurile, parcurile, grădinile publice – să-l numim Patrimoniu Comun (de fapt, toată Ţara). Din Antichitate, din Feudalism, ne vine Tezaurul Cultural al Omenirii, fără de care nu se poate concepe educaţia Omului Modern, Civilizat. Studiind Feudalismul, Cultura lui şi formele lui de Lăcomie Pozitivă, putem redescoperi, de pildă, că Gospodăriile Agricole Colective (CAP) sau Gospodăriile Agricole de Stat (GAS) nu erau altceva decît mari latifunii feudale, dar ale Ţăranilor sau ale Statului. Şi nu era nimic rău în ele dacă aduceau recolte bogate. Şi Feudalul obţinea de pe pămîntul lui o formă de venit ca şi profitul, numită rentă. Sistemul bancar, similar cămătarilor din Evul Mediu, obţine dobînda, altă formă de venit. Dacă cei ce muncesc pămîntul, Fermierul şi Ţăranii, angajaţi la Fermier ca Salariaţi, procedează ca mai sus, ca şi Pat şi Pataşon, Ţăranii “cotizînd” şi ei, vom avea situaţii asemănătoare, iar exploatarea se va ascunde între “un deal şi-o vale” -  dealu-i Bogăţia, iar valea-i Sărăcia; la mijloc bălteste un tău, Mizeria. Pentru a asana ceva, luăm din moţul dealului şi punem puţin pe vale şi “peisajul” se schimbă! De cînd mă ştiu visez la o Ţară plină de oameni bogaţi! Lîngă “Feudalism” am pus atributul “Cultural”, simbolic, gîndindu-mă la Renaştere.

a) Dreapta (pe schemă, în stînga).

Capitalistul şi Feudalul, ca proprietari ai Afacerii, să-i numim, generic, Patroni, iar suma lor (adunarea lor) s-o numim Patronat. Dar acest Patronat va fi umplut şi de micii patroni -  salariaţi, muncitori, ţărani şi intelectuali. Toţi vor studia despre ce a dat mai bun Feudalismul şi Capitalismul şi îşi vor apăra interesele de producţie – aici în calitate de Investitori... de Dreapta.

b) Stînga (pe schemă, în dreapta).

“Socialismul” şi treapta lui superioară, “Comunismul”, formează Stînga, opoziţia Dreptei. Ambele sisteme vor corecta o parte din relele generate de componentele “Feudalism” şi “Capitalism” ale MOTORULUI “Societăţii Inteligente”. Socialismul va avea ca atribut Socialul, iar Comunismul – Politica – GOSPODĂRIREA CETĂŢII.

3. Socialismul.

Toţi salariaţii, Pat şi Pataşon, în dubla lor calitate, de patroni şi de salariaţi, îşi apără interesele de muncă. Vor milita pentru un salariu echitabil – nici prea mare, să nu mărească preţul de cost al produsului şi să micşoreze profitul – nici prea mic, de dragul unui profit mai “gras”, să n-aibă ce mai mînca! Se vor uni în Sindicate, pe Comunităţi, pe profesiuni, pe unităţi de producţie sau de convieţuire. Între Patronat şi Sindicate îşi va împărţi Salariatul-Patron şi Patronul-Salariat soarta pentru: o Viaţă, Muncă, Salariu, Produse, Servicii, Concedii etc. – toate de Calitate. Comunităţile vor avea grijă de dreptul la muncă, la grevă, vor diminua şomajul etc – totul, ca şi cînd s-ar munci şi ar trăi în Socialism, pe principii socialiste. Aici vor funcţiona “Centrele de Excelenţă şi Inovare”, responsabile cu Creaţia, cu Invenţia, cu scopul ca banii investiţi de salariaţi să se înmulţească repede, bine şi inteligent. Inovarea este Catalizatorul Producţiei, al Creşterii Economice, al Asanării Sărăciei, mai cu viteză.

c) 3 Cifre

Prin consens, didactic, stabilim prin Lege, că pentru a prospera grabnic este bine să alocăm de la Venitul Naţional o treime pentru Dezvoltare şi două treimi pentru Consum. Nicolae CEAUŞESCU, în Programul PCR, stabilise 30-32 % din venitul naţional pentru fondul de dezvoltare şi restul pentru consum, iar cheltuielile materiale pe produs, stabilite ca ţel, să tindă către 50%. Dar, tot prin CONSENS NAŢIONAL, hotărîm că pentru Dezvoltare – că de-aia este ECONOMIE! – să instituim un Fond Naţional de Dezvoltare de 33%, “luat” de la tot Poporul. Din toate formele de venit: profit, dobîndă, rentă, salariu, pensie, inpozit etc., fără discriminare, de la sume trecînd peste 3000 lei noi, RONI. Cel mai sărac contribuabil să poată contribui cu 1000 de lei noi, Roni (10 milioane lei vechi) – această sumă să fie numită simbolic Leu Forte. 

1 LF (leu forte) = 1000 Roni = 10.000.000 lei vechi. Să fie aceasta PRIMA STACHETĂ pentru Asanarea Sărăciei în ţaranoastră.

Cei al cărui venit personal pe membru de familie este sub 3000 RONI, să fie consideraţi săraci, la un moment dat, prin recensămînt, deoarece nu pot plăti 1 leu forte, minim. Cei de deasupra Stachetei, cei bogaţi, vor plăti, evident, mai mult decît 1 LF.

Prin însumarea tuturor contribuţiilor (inclusiv de la buget, 1/3), se constituie FONDUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE, parte a Patrimoniului Comun (ce nu este PRIVAT sau DE STAT, dar de interes public). Acest FOND NAŢIONAL DE DEZVOLTARE, administrat de Comunism, se va întoarce la contribuabili, astfel:

-        se opreşte 3%, prin CONSENS NAŢIONAL, sumă destinată Asanării Sărăciei, şi se distribuie celor săraci, în condiţiile arătate aici: prin loterie naţională şi prin comunităţi, la sugestia acestora;

-        30 % se trimit, neatinşi: agenţilor economici, tuturor salariaţilor, la bugetul de stat, să-i folosească OBLIGATORIU pentru dezvoltarea afacerii, în investiţii, pentru sănătate şi educaţie, pentru un nou profit; dacă aceşti bani nu se consumă aşa, cum s-a stabilit prin programe, se vor dirija spre alte afaceri etc, la îndrumarea „Academiei Societăţii Inteligente”, care include şi Parlamentul României.

Reţineţi trei numere: 33 % pentru DEZVOLTARE, din care 3% pentru Asanarea Sărăciei; 1 Leu Forte, limita convenţională a Sărăciei (pe 1 membru de familie). Aceste 3 cifre sunt convenţional alese, dar nu departe de realitate.

Pe măsură ce Inovarea şi Produsul se produce şi se vinde, Profitul va creşte, crescînd şi Fondul Naţional de Dezvoltare şi cel de 3%, destinat Asanării Sărăciei (care se poate înmulţi şi prin acte de caritate, din Fondul de Consum al celor avuţi). Stacheta va coborî, micşorînd numărul săracilor, odată cu creşterea Bunăstării. Cînd şi „ultimul sărac” va putea să contribuie la fondul de dezvoltare cu 1 LF, atunci vom ridica ştacheta la 2 LF şi tot aşa…mereu.

4) Comunismul.

“Fiecare după puteri, fiecăruia după nevoi!” Piramida lui Maslow ne arată ce nevoi are omul.

Pentru buna administrare a Fondului Naţional de Dezvoltare (FND), rezultat din efortul tuturor, al căror venit minim, adus în fond, depăşeşte 1 LF, se constituie “Academia Societăţii Inteligente”, în care este inclus şi Parlamentul, din oameni competenţi şi cinstiţi, care să administreze Fondul, fie în Economie – Agenţilor economici, fie Bogaţilor – Salariaţilor-Patroni, fie Săracilor – prin Asanarea Sărăciei (AS), fie Statului – la Bugetul de Stat, colectat din impozite şi taxe, prin îndrumări competente, prin Politici clare, prin repartizări echitabile.

Vor avea prioritate Sănătatea şi Educaţia. Vor avea prioritate Invenţiile şi Programele de Investiţii bine stabilite – totul stabilit de comun accord între toate părţile, reprezentînd Feudalismul (de regulă, Agricultura), Capitalismul (Economia, în general, Industria, în special), Socialismul (Serviciile, Calitatea Vieţii), Comunismul (Echilibru, Satisfacerea Tuturor Nevoilor), Politicul, Economicul, Socialul şi Culturalul.

Statul, prin Bugetul de Stat, va asigura salariaţilor săi posibilitatea să participle la profit, investind alături de Agenţii economici cei mai profitabili sau incvestind în întreprinderi mixte Româno-Străine, pentru ca şi Investitorii Străini să poată contribui, împreună cu românii, la FND şi la AS, obligaţi de Legea Română, care le reîntoarce, neatinse, fondurile de dezvoltare, dacă se înscriu în Politica Generală a Societăţii Inteligente Româneşti. Statul trebuie să participle la riscul de faliment, acordînd toată Consultanţa necesară, să nu se ajungă la insolvabilitate şi la colaps – mai ales pentru IMM-uri şi evitarea crizelor.

Pentru o producţie profitabilă, de mare randament, se va stabili o politică de preţuri unitară, cu liberalizare garantată între nişte limite raţionale, eliminînd fluctuaţia, inflaţia, cursurile aberante...

d) NOTE:

“Academia” va găsi căi şi metode de armonizare a sistemelor sociale, astfel încît calităţile unui sistem să anihileze defectele celorlalte sisteme. Acesta este principiul de bază al MOTORULUI ECONOMIC AL SOCIETĂŢII INTELIGENTE. Preşedintele acestei “Academii” de oameni cinstiţi şi capabili trebuie să fie Preşedintele României, ca să fiinţeze, Sub Inaltul Său Patronaj, “Centrele de Excelenţă şi Inovare”, Catalizatorii Motorului Economic al Societăţii Inteligente.

Aduceţi-vă aminte că Nicolae CEAUŞESCU a “inventat” mandatarii şi s-a speriat de bunăstarea lor, desfiinţîndu-i. Tot el a “inventat” PĂRŢILE SOCIALE, cu care “timpul n-a mai avut răbdare”, ca să dea şi roade. Amintiţi-vă că Republica Populară Chineză a făcut un melanj între Capitalism şi Socialism, sub lozinca “O ţară, două sisteme” – “Nu contează ce culoare are Pisica dacă prinde Şoareci!” – zicea Den Xiao Ping, ş ice Putere Economică este China acum!... Trebuie să vă reamintesc faptul că Gheorghe Gheorghiu-Dej avea în gînd un fel de capitalism românesc, după ce plecaseră Ruşii, dar n-a mai avut timp să-l şi facă.

Nu mă luaţi de PROST: sînt şi de data asta ALTRUIST, de dragul Românilor, de dragul Românilor mei de pretutindeni, de dragul Lumii în care trăiesc. De dragul Basarabiei! De dragul României!

Eu m-am gîndit ce m-am gîndit – voi puteţi perfecţiona eseul meu! Împreună. Totul este perfectibil!

Nu mă luaţi de PROST – nu mi-aţi dat posibilitatea să mă exprim public, să pot candida, treaba voastră! Dar dacă nu veţi avea Preşedintele pe care îl meritaţi, nu e vina mea, dacă e spre ruşinea voastră! Nimeni nu e perfect. Nici eu. Curaj şi inteligenţă! Faceţi mai repedce Programul Poporului! Nu vă mai grăbiţi să-mi strîngeţi semnăturile, că nu mai este timp…

Cu drag, Savin BADEA

  P:.S.: Prezentul Concept este protejat prin copyright pe alt blog de-al meu. Pentru perfecţionare, aştept colaboratori la comentarii. 
Savin BADEA
PPS. Cele trei numere se stabilesc prin Referendum şi Lege: 1/3. 3% şi 1 LF. 
Savin BADEA

 "PARADIS"- MOTORUL ECONOMIC AL SOCIETĂŢII INTELIGENTE

ing. Savin BADEA