CÎNTEC DE TOAMNĂ

CÎNTEC DE TOAMNĂ

Traducere din Paul VERLAINE

Hohot de plîns,

Lung, pe pustii –

   Toamna, vioară,

În mine-a strîns

Melancolii

   Ce mă omoară.

Vai, vai, biet chin:

Livid, simt prost –
   Cînd ceasul sună,
În minte-mi vin
Zile ce-au fost,
   De plîng o lună.

Mă las tot dus

De vîntul ce
   În hău mă poartă –
Ba jos, ba sus,
La fel ca pe 

   O frunză moartă.

Savin BADEA

 

Chanson d’automne

Les sanglots longs
Des violons
   De l’automne
Blessent mon coeur
D’une langueur
   Monotone.

Tout suffocant
Et blême, quand
   Sonne l’heure,
Je me souviens
Des jours anciens
   Et je pleure


Et je m’en vais
Au vent mauvais
   Qui m’emporte
Deçà, delà,
Pareil à la

  Feuille morte.

Paul VERLAINE

Vezi şi alte traduceri: 

CÎNTEC DE TOAMNĂ

Al toamnei lin

Prelung suspin

   Ca de vioară,

Răneşte greu

Sufletul meu

   Şi mă-nfioară.

 

Pendule bat

Şi-ndurerat

   N-ascult niciuna.

Căci în urechi

Simt zvonuri
vechi

   Şi plîng
într-una.

 

Şi singur sînt

În asprul vînt

   Care mă poartă

De par acu

Asemeni cu

   O frunză moartă.

 

Traducere de Ioan
I. CIORĂNESCU

(Ion BINDEA, Ion
CĂMĂRĂŞAN „Antologie bilingvă de poezie franceză”, Editura didactică şi
pedagogică, Bucureşti – 1970; pag. 149)

 

CÎNTEC DE TOAMNĂ

 

Al toamnei cînt,

Viori de vînt

   Îl plîng topite,

Lovindu-mi lin

Sufletul plin

   De corzi rănite.

 

Decolorat

Şi sugrumat

   Cînd ora bate,

Plîngînd ascult

La vremi de mult

   Îndepărtate.

 

Şi-n vînt mă las,

În răul pas

   Care mă poartă

Din loc în loc,

Acelaţi joc

   De frunză moartă.

 

Traducere de G.
GEORGESCU

(Paul Verlaine
„Versuri”.  În româneşte de G. Georgescu;
prefaţă de N. N. Condeescu.

Editura pentru
Literatură Universală, Bucureşti, 1967; pag. 38)