O ALBĂ LUNĂ (CÎNTEC)
O albă lună
Luceşte-n ram;
Clar, creanga sună,
Nitam-nisam –
Parcă s-agită…
O, mult iubită!
Pe lac sunt cete
Şi-n luciu-i, vii,
Reci siluete
De sălcii gri,
Revino, oră!
O pace vastă,
Tandră,-n prezent:
Luna e castă
Pe firmament –
E ora-n care
E-ncîntătoare.
Savin BADEA
(La lune blanche)
La lune blanche
Luit dans les bois ;
De chaque branche
Part une voix
Sous la ramée… Ô bien-aimée.
L’étang reflète,
Profond miroir,
La silhouette
Du saule noir
Où le vent pleure…
Rêvons, c’est l’heure.
Un vaste et tendre
Apaisement
Semble descendre
Du firmament
Que l’astre irise…
C’est l’heure exquise.
Paul VERLAINE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu